1. Copilul nu raspunde cand il strigi pe nume.
2. Nu-ti arata cu degetul ce vrea, ce a vazut, ce l-a surprins.
3. Nu arata obiectele uzuale.
ABA implica structurarea unei abilitati pentru a putea fi invatata in pasi mici si recompensarea copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect.
Raspunsurile simple sunt in mod tipic predate la inceput si apoi extinse la nivelul comportamentelor mai complexe, adecvate varstei.
Elevii sunt initial ajutati sa dea raspunsurile corecte, micsorand in acelasi timp sansele de a raspunde gresit.
Terapia ABA este o forma de terapie accesibila in Romania din anul 2004. De atunci si pana acum un numar impresionant de psihologi au inceput sa ofere servicii de terapie, la domiciliu copiilor sau in Centre speciale.
Autismul inregistreaza o crestere alarmanta in toate mediile, in toata lumea, estimandu-se ca in anul 2012 exista 1 copil cu tulburare de spectru autist la 68 de copii. Autismul apare mai des la baieti decat la fete (proportia fiind de 4 la 1). Avand in vedere aceasta crestere alarmanta, si numarul terapeutilor a crescut exponential. Exista parinti care se mobilizeaza, incep sa se informeze si decid rapid care forma de recuperare este potrivita pentru ei, dar exista si parinti care decid sa mai astepte, cauta si o a doua sau a treia opinie, in speranta ca diagosticul nu se va confirma. Insa, din pacate, intr-un procent covarsitor, temerile parintilor se adeveresc si, de cele mai multe ori, copiii chiar au nevoie de terapie si stimulare speciala pentru a recupera din intarzierile care se agraveaza cu fiecare zi. Problemele de comportament sunt intotdeauna cu atat mai mari cu cat copilul are putine comportamente functionale, si nu stie ce sa faca cu jucariile, cu propriul corp sau cu obiectele.
Daca terapia incepe cand copilul are varsta de 2-3 ani, progresul poate fi spectaculos, in anumite conditii, si copiii pot deveni independenti in 18 – 24 de luni de la inceperea terapiei, daca terapia se face eficient si profesionist, in fiecare zi, in echipa, cu implicarea permanenta a parintilor, respectand numarul de ore recomandat, si cand alaturi de TSA copilul nu prezinta si alte tulburari si deficiente asociate: epilepsie, ADHD, tulburari senzoriale, deficienta mintala, etc. Cu cat terapia incepe mai tarziu, sau cu cat problemele senzoriale sunt mai mari, cu atat progresul este mai ingreunat iar copilul si familia trebuie sa lucreze mai mult.
In TSA recuperarea poate avea succes atunci cand programul se desfasoara in fiecare zi, si de regula programul care nu este zilnic are rezultate foarte mici.
Autismul poate fi recuperat daca copilul are o echipa de specialisti care implementeaza corect programul terapeutic propus de un consultant (coordonator ABA) si apoi cu contributia continua a parintilor, parte esentiala a programului de recuperare.
Pentru a alege corect o echipa de terapeuti si un coordonator, se recomanda stabilirea unor intalniri si interviuri cu persoanele selectate, unde se vor cere informatii despre:
– experienta anterioara, unde s-a desfasurat, sub supervizarea carui coordonator, si se vor cere referinte. Se recomanda verificarea referintelor (a familiilor cu care terapeutul a lucrat anterior, si coordonatorului).
– unde a fost format terapeutul respectiv, ce cursuri a urmat si unde/cu cine. Se recomanda verificarea referintelor (a familiilor cu care terapeutul a lucrat anterior, si coordonatorului).
Un terapeut bun va avea si o baza teoretica buna (cursuri, workshopuri, master, formare in ABA) dar si experienta practica sub supervizarea unui coordonator. Aceste formari este important sa fie facute in ABA si nu alte formari generale.
In Romania numarul terapeutilor neinstruiti corect a crescut si datorita faptului ca cel mai adesea parintii nu pun intrebari legate de pregatirea si experienta anterioara, sau daca cer referinte, nu le verifica apoi. Uneori terapeutii care nu respecta etica profesionala declara ca au lucrat cu coordonatori care de fapt nu-i cunosc, sau ca au fost la workshop-uri unde nu au fost de fapt. Ei declara ca „au recuperat” copii fara a spune din ce echipa au facut parte si cu ce coordonator au lucrat, si isi asuma meritele unei echipe intregi intr-un mod care nu este etic sau profesionist. Iar singurul mod de a preveni acest lucru este de a intreba, verifica.
Parintele are dreptul sa ceara informatii despre pregatirea si experienta terapeutilor, are dreptul de a participa la toate sedintele de coordonare, de a fi permanent informat despre problemele si progresele copilului, despre tehnicile si procedurile terapiei si are dreptul de a fi instruit cum sa lucreze acasa cu copilul astfel incat sa continue procesul terapeutic in beneficiul copilului.
In momentul in care parintele alege sa lucreze cu o persoana care nu are formare sau experienta, un student care are timp si disponibilitate dar nu este format, sau un specialist pe care nu il verifica, acest parinte trebuie sa aiba asteptari rezonabile pentru ca terapia nu va fi de cea mai buna calitate, si progresele vor fi pe masura. Cand persoana care lucreaza nu are formare si experienta, nu este terapeut ABA, si nu va face terapie de calitate.
Gasiti acest articol si pe blogul AITA, aici >>>
Citește aici toate știrile AITA »
Vezi aici toate evenimentele AITA »
![]() |
![]() |
![]() |
![]() ![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Politica de confidentialitate si cookies
Politica de retur